„Mici Mari Bronzuri. Capodopere grecești, etrusce și romane din Colecțiile Medici și Lorena”

Piccoli Grandi Bronzi. Capolavori greci, etruschi e romani delle Collezioni Mediceo-Lorenesi nel Museo Archeologico Nazionale di Firenze / Mici Mari Bronzuri. Capodopere grecești, etrusce și romane din Colecțiile Medici și Lorena aflate în Muzeul Național de Arheologie din Florența*

Expoziția a fost inaugurată în data de 21 martie 2015, la Muzeul Național de Arheologie din Florența (Salone del Nicchio) și mai poate fi vizitată până pe 31 august 2015. Expoziția, programată inițial să dureze doar până pe 21 iunie 2015, s-a bucurat până acum de peste 10.000 de vizitatori pe lună.

Această expoziție este curată de Andrea Pessina, Mario Iozzo și Giuseppina C. Cianferoni și vine în completarea expoziției desfășurate în paralel la Palatul Strozzi: Potere e Pathos. Bronzi del mondo ellenistico, unde pot fi admirate bronzuri de epocă elenistică, de mari dimensiuni. Piccoli Grandi Bronzi se află în strânsă legătură – în termeni de cronologie și tipologie – cu expoziția aflată la Palatul Strozzi; toate exemplarele sunt de perioadă elenistică și perioadă romană, incluzând și un număr de artefacte etrusce din perioada “romanizării” Etruriei.

Expoziția este însoțită de un catalog editat de Mario Iozzo și Barbara Arbeid, apărut la Polistampa s.n.c., Florența și care conține 240 pagini și 200 de imagini.

În Salone del Nicchio pot fi admirate 160 de statui de bronz de mici dimensiuni (între 10 și 60 de cm) ce fac parte din colecțiile de seamă adunate de Casele de Medici și de Lorena de-a lungul a trei secole (perioada secolelor XV-XVIII) și aflate acum în custodia Muzeului Național de Arheologic din Florența. Unele reprezentări sunt însoțite de gemme, camee, obiecte din fildeș și monede rare.

Majoritatea obiectelor expuse cu acest prilej au o calitate excepțională, iar ansamblul expozițional, deși cuprins într-o singură încăpere, este bine organizat. Panourile și textele care însoțesc statuetele conțin informații utile (în limba italiană și în limba engleză), prezentate succint și de o manieră atrăgătoare, chiar și pentru un public deja cunoscător.

Reprezentările Fortunei derivă din modele grecești de perioadă clasică (sec. IV î.Hr.). Fortuna, cu cornul său al abundanței, a ajuns cu ușurință să simbolizeze destinul favorabil în lumea romană.

Expoziția este alcătuită pe trei secțiuni. Primul palier privește fenomenul colecționismului. Pentru colecționari, obiectele de bronz reprezintă bunuri de mare valoare. Materialul din care sunt realizate precum și maniera în care sunt executate conferă un rafinament aparte acestor statuete de bronz. În epoca Renașterii aceste statuete de bronz decorau birourile marilor duci. Obiectele erau de obicei aranjate de o manieră științifică, după criteriul iconografic iar dulapurile erau proiectate în așa fel încât să permită expunerea dar și depozitarea acestor comori.

Expoziția ilustrează și criteriile de selecție a obiectelor strânse de Ducii de Firenze care colecționau prețioasele statuete cu sutele dar și valorile socio-culturale și mai presus de toate, cele politice și autoreprezentative cu care erau încărcate anumite figuri mitice. Spre exemplu, în cazul unor divinități precum Venus și mai ales Hercule, anumiți membrii ale celor două familii se identificau sau vedeau modele de imitat și de propus supușilor lor. De asemenea, nu este de mirare că în Colecția Medici întâlnim un număr mare de reprezentări ale lui Aesculapius, zeul “Medic” prin excelență.

A doua secțiune a expoziției are în vedere funcționalitatea și contextul statuetelor de bronz. Majoritatea statuetelor au fost găsite în temple sau în apropierea altarelor unde imagini ale zeilor și ale credincioșilor, împreună cu animalele îndrăgite de zei, erau printre cele mai comune daruri oferite de cei care veneau la templu.

Statuetele de bronz erau adesea inspirate după marile sculpturi realizate de artiști celebri pentru cele mai importante sanctuare ale lumii antice. Cu dimensiunile lor mici, aceste reprezentări păstrează amintirea unor opere de altfel pierdute și conțin în sine un întreg patrimoniu figurativ: iubirile zeilor, aventurile eroilor mitici, simboluri ale puterii și redau figuri umane înfățișate în ipostaze cotidiene și cu defectele lor, animale reale dar și pe cele care populau poveștile.

În unele cazuri aceste statuete erau păstrate și în lararia, aflate înăuntrul caselor oamenilor. În aceste situații statuetele erau cunoscute drept Dei cubiculares sau Lares cubiculi. Aspectul cultic nu epuiza posibilitățile de utilizare a statuetelor din bronz care putea fi folosite cu rol decorativ pentru înfrumusețarea mobilei sau a trăsurilor, putând fi aplicate și unor vase de metal, farfurii sau candelabre.

A treia secțiune este articulată conform unor teme iconografice precum urmează: “Zeus, ovvero il fulmine, lo scettro e l’aquila” / “Zeus sau fulgerul, sceptrul și acvila”; “Afrodite ed Eros: Amor…ch’è palpito dell’universo intero” / “Afrodita și Eros: Iubirea…pulsul întregului univers”; “Mercurio, o l’astuto gioco dell’inganno” / “Mercur sau șiretul joc al amăgirii”; “Dioniso, un dio venuto dall’Oriente” / “Dionysos, un zeu venit din Est”; “Il sonno e la morte” / “Somnul și moartea”; “Diana: la fatale magia dei boschi” / “Diana: magia fatală a pădurilor”; “Poseidone, il dio dei flutti” / “Poseidon, zeul mării”; “Apollo, il dono luminoso della sapienza” / “Apollo, darul luminos al cunoașterii”; “La Vittoria e il Destino di uomini e città” / “Victoria și destinul oamenilor și al orașelor”, “Nel segno della speranza: salute e medicina” / “Sub semnul speranței: sănătate și medicină”; “Cavalli e cavalieri, dal campo di battaglia alla dignità regale” / “Cai și cavaleri: de la câmpul de luptă la demnitatea regală”.

Cele două grupuri de războinici și zeițe înaripate care ridică trupurile eroilor căzuți pe câmpul de luptă – exemple grăitoare ale nivelului ridicat al rafinamentului atins de etrusci în arta sculpturii, în secolul al V-lea î.Hr. – au îndeplinit funcția de mânere pentru cistae. Tema transportului sufletului către viața de dincolo este regăsită și pe ornamentul care a împodobit un candelabrum etrusc (prima jumătate a sec. IV î.Hr.), cu Thanatos și o fetiță moartă (deși aceasta poate fi o scenă mitologică).

Parcurgând această traiectorie tematică se observă că statuetele din bronz sunt grupate urmând un context narativ precis. Prin urmare, în cadrul expoziției pot fi admirate reproduceri în miniatură de zei și eroi mitici (incluzând pe Venus, Bacchus, Mercur, Diana, Iupiter, Minerva, Apollo, Hecate, Hypnos), de figuri umane (precum și cele de conducători, Alexandru cel Mare, Demetrios Poliorcetes – care la rândul lor s-au înfățișat în ipostaze de zei sau s-au identificat cu ei –, de atleți, sportivi sau călăreți și actori), de figuri grotești.

Minerva, zeița înțelepciunii. A jucat un rol important în religia lumii clasice, reprezentările sale statuare fiind extrem de răspândite, ajungând să fie reproduse în masă după cum o atestă și: statuetele de bronz folosite pentru cultul privat sau ca dedicații în sanctuare; statuia din teracotă care o celebra pe Minerva din Arezzo; balanța romană (aequipondium). Statueta cu dimensiunea cea mai mare (stânga) o înfățisează pe Athena Ergane și este un original etrusc de început de sec. IV î.Hr.

Această expoziție este un bun prilej pentru a observa modul în care anticii își percepeau zeii dar și de a conștientiza faptul că perioada Renașterii, cu colecționarii ei avizi, a făcut posibilă supraviețuirea acestor Piccoli Grandi Bronzi până astăzi.

* Pozele au fost realizate de către Corina Ruxandra Șteflea și publicate pe blog-ul CICSA cu permisiunea Administrației Arheologice a Toscanei, Florența (su concessione della Soprintendenza Acheologia della Toscana – Firenze)

Text: Corina Ruxandra Șteflea